Mă încumet uneori
La ceas târziu în noapte
Să fac slalom printre vise ciudate,
Traversez ape tulburate,
Trec peste poduri suspendate,
Arunc răutatea lumii în neant
Și-mi creionez cu mintea
Un decor mirobolant
În care să mă simt minunat.
Adun stele căzătoare de pe orișice cărare,
La umbra odihnitoare a unui tei înflorit
Stau deseori privind la asfințit,
În culori de curcubeu mă îmbrac
De fiecare dată când gaițele tac.
Strâng fericire vrac
Și-o pun în câte-un sac de aur
Pe care-s desenate frunze de laur;
Iubirea mi-e tezaur, giuavaer,
Pus la loc de cinste în sufletul meu
Care îi este supus Lui Dumnezeu.
Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii
La ceas târziu în noapte
Să fac slalom printre vise ciudate,
Traversez ape tulburate,
Trec peste poduri suspendate,
Arunc răutatea lumii în neant
Și-mi creionez cu mintea
Un decor mirobolant
În care să mă simt minunat.
Adun stele căzătoare de pe orișice cărare,
La umbra odihnitoare a unui tei înflorit
Stau deseori privind la asfințit,
În culori de curcubeu mă îmbrac
De fiecare dată când gaițele tac.
Strâng fericire vrac
Și-o pun în câte-un sac de aur
Pe care-s desenate frunze de laur;
Iubirea mi-e tezaur, giuavaer,
Pus la loc de cinste în sufletul meu
Care îi este supus Lui Dumnezeu.
Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu