Cândva

M-am rătăcit cândva
În labirintul din privirea ta

Și n-am vrut să mai ies de-acolo,
Căci tare bine mai era!

Te-ai adăpostit cândva
La umbra unui vis, în mintea mea,
Când seara peste lume se lăsa
În sufletu-ți, lumina iubirii se aprindea.

Mi-am lăsat amprenta buzelor cândva
Pe gura dulce a ta,
Inima-mi de bucurie-mi tresălta
Când îți simțeam respirația!

Am adormit cândva
În brațele tale, fără să-mi dau seama,
Când m-am trezit la răsărit de soare,
Eram pe-un țărm frumos de mare.

Am intrat cu tupeu cândva
Pe ușa deschisă din inima ta
Unde mi-am găsit liniștea
Și raza de speranță, dragostea mea!

Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii