Mi-ar plăcea să fim din nou copii,
Să ne bucurăm de stropii de ploaie argintii
În toamnele când frunze arămii
Dansează în vânt;
Mi-ar plăcea s-aud privighetorile cântând
Nu doar în primăverile înmiresmate
Când flori colorate răsar
În grădinile amenajate
De Eros, cel mai strașnic gospodar.
Mi-ar plăcea ca din Ianuar'
Până la sfârșit de an
Să ne jucăm cu timpul,
Să-l dăm în leagăn și pe tobogan,
Să-l facem să treacă mai greu
Când fericirea nu e plecată în turneu.
Mi-ar plăcea ca doar eu să fiu aleasa ta
În viața asta și-n viețile care vor urma,
Să colindăm când vrem prin galaxii
Alături de îngerii noștri păzitori.
Mi-e plăcea
Să mă înconjori ca pe-o cetate,
Să-mi faci curte
Din sentimente frumoase amplificate,
Să-mi fii jumătate,
Ca să devenim un întreg.
Mi-ar plăcea să merg la braț cu tine
Oriunde în lume,
Să tremuri când îmi spui pe nume,
Să mă-nfior când mă săruți;
Mi-ar plăcea să ne iubim cu patimă
ani mulți.
Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu