În fiecare iarnă

Ninge-n a lumii ogradă 

Cu fulgi albi de pluș,

Câțiva copii se dau cu săniile pe derdeluș,

Vântul suflă tare,

Iar sunt posomorâte sălciile plângătoare.

Fericirea nu se găsește în galantare

Nici în reviste sau în ziare,

Iubirile înșelătoare sunt trecătoare,

Marea disperării e plină de lacrimi amare.

Ninge cu suspine 

Pe drumul dintre rău și bine,

Mâine va fi soare în orice inimă mare

În care durerea n-are ce căuta.

Ninge la fereastra mea

Cu petale de flori de nu-mă-uita,

Lemnele trosnesc în sobă,

Eros bate o tobă neprăfuită;

Am să mă las ispitită de el

Ca să mă bucur nițel 

De vremea de afară

Căci nu e așa de frig...

Am să strig în gura mare

Că mă bucur de ninsoare,

N-am să sufăr că n-aud

Vreun tril de privighetoare.

Primăvara va veni 

Când Dumnezeu va dori,

Steluțe argintii vom vedea

Cum din cer vor cădea

În fiecare iarnă ușoară sau grea.

Autor - Crisastemis

Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii